marți, 15 octombrie 2013

Să dau sau să nu dau

Deseori ne lovim de problema de conștiință dacă să oferim pe tavă celor din jurul nostru informații pe care noi le deținem. Sunt persoane care oferă cu ușurință și chiar cu bucurie informațiile pe care le deține, informații care sunt de mare ajutor altor persoane. Sunt și persoane care consideră că informația înseamnă putere și a oferi informații în mod gratuit nu le stă în obicei.

Cum este mai bine? Ce informații putem oferi? Sau cui putem oferi informații fără a avea apoi păreri de rău? Sau în ce măsură putem dezvălui informații care la un moment dat pot reprezenta un mare avantaj pentru cel care le deține?

Nu mă înțelegeți greșit. Nu mă refer la informații confidențiale. Timp de 15 ani am lucrat într-o mare corporație unde am fost bine instruiți să facem diferența și să gestionăm în mod diferit informațiile publice, confidențiale sau secrete. Mi se pare perfect normal ca un bucătar să nu își dezvăluie rețeta secretă pentru cine știe ce preparat vedetă la locul său de muncă. Poate fi chiar ilegal dacă anumite secrete profesionale sunt dezvăluite.

Eu mă refer aici la acele lucruri pe care le învățăm pentru că ne face plăcere, lucruri fără nici o legătură cu meseria, cu locul de muncă. Fiecare din  noi știm câte ceva mai bine decât cei din jurul nostru. Dar tot ce știm am obținut prin muncă, prin efort, prin timp consumat și uneori chiar cu cheltuieli. Și atunci când le împărtășim, informațiile ajung la beneficiar un-doi, gratuit, fără nici un fel de efort. Este corect?

Greu de răspuns la toate întrebările de mai sus. Cred că fiecare știe mai bine ce poate sau ce dorește să împartă cu alții, fiecare știe mai bine cui poate sau cu cine dorește să împartă ceea ce știe. Nu ar trebui să ne supărăm dacă sunt persoane în jurul nostru care nu se simt confortabil sau nu sunt de acord să distribuie la liber tot ceea ce știu. Nu ar trebui considerați egoiști sau zgârciți. Încercați să vă puneți în locul lor. Voi cum ați răspunde la întrebarea: Să dau sau să nu dau?

2 comentarii:

  1. ... cred ca fiecare are dreptul la informatie,la cunoastere.Dealtfel asa pornim in viata, ca niste "culegatori" de informatie. Intai aflam apoi procesam.De multe ori uitam chiar si pt moment (lapsus) dar uitam. In ziua de azi nu cred ca ne putem plange de lipsa informatiei... exista internetul unde gasesti destula informatie in aproape orice domeniu.(unii chiar au facut lucruri oribile ajutandu-se de internet)
    In concluzie consider un egoism hilar gestul acelor care considera ca a da o informatie IMPORTANTA unde mai pui ca e si GRATIS cuiva care chiar are nevoie de ea.In final nimeni NU A PUS COADA LA CIREASA acela tot v-a afla ce il intereseaza (daca intradevar il intereseaza) iar apoi poate isi va da seama de refuzul "tau"de al ajuta... si ROATA se INVARTE!!! as putea detalia ma mult chiar si cu exemple dar....cred a am spus destul pt a-mi face inteles punctul de vedere!!! Have funn all!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Corecta afirmatia ta..fiecare are dreptul la informatie si mai devreme sau mai tarziu, sau altfel spus mai usor sau mai greu va ajunge in posesia informatiei de care are nevoie, asta daca are nevoie intr-adevar de ea.

      Nu inteleg insa care este concluzia ta..imi pare neterminata fraza desi am recitit-o de mai multe ori. Sau gresesc?
      'In concluzie consider un egoism hilar gestul acelor care considera ca a da o informatie IMPORTANTA unde mai pui ca e si GRATIS cuiva care chiar are nevoie de ea.'

      Ștergere