Vorbind discuții

„Vorbești discuții” este o vorbă pe care am auzit-o foarte des în copilărie. Este o vorbă pe care tatăl meu o folosea regulat și de multe ori îmi era adresată direct mie. Nu prea înțelegeam ce vrea să spună cu expresia asta, însă îmi plăcea cum sună. „Vorbești discuții”.

Acum am mai crescut și cred că am reușit să pătrund înțelesul ei. Și dacă privesc mai atentă în jurul meu, îmi dau seama că „a vorbi discuții” este îndeletnicirea de bază a românilor în ultimii douăzeci de ani. Să luăm de exemplu cele două mari subiecte care țin ocupate prima pagină a ziarelor și principalele emisiuni de știri ale tuturor posturilor de televiziune: câinii vagabonzi și muntele de aur. Indiferent de poziția fiecăruia, pro sau contra, tot ce văd, tot ce aud și tot ce citesc sunt doar discuții: opinii, păreri, întrebări, răspunsuri, acuzații, scuze, dezbateri care de fapt tot discuții sunt. Nu e nimic rău în a se discuta pe îndelete subiecte care frământă întreaga populație a țării dacă ținem cont de valul de reacții stârnite peste tot inclusiv pe site-urile de socializare. Dar parcă totuși ceva lipsește din tabloul actual. Sau mi se pare mie că lipsește? Nu văd nici o acțiune, nimic. Nu se face nimic, nu se întâmplă nimic. Doar discuții. Și din păcate, prevăd că vor rămâne discuții, dar nu până se vor transforma în acțiuni care vor rezolva problemele, ci până alte subiecte mai „calde” vor deveni de actualitate, iar acestea vor fi pur și simplu uitate.

Este trist să văd că vorba „Zis și făcut” este doar o vorbă. Aș vrea să văd mai multă acțiune, mai multă implicare, mai multă inițiativă. Aș vrea să văd ca se și face ceva nu doar se discută despre niște subiecte. Vorbele nu sunt fapte, nu țin de cald, nu înlătură foamea, nu asigură locuri de muncă, nu curăță aerul poluat, nu îndepărtează câinii de pe străzi, nu salvează copiii, nu construiesc adăposturi, cu alte cuvinte, nu fac nimic. Vorbele sunt doar vorbe și atât.

Iar eu m-am săturat de vorbe. Dacă nu știi ce ai de făcut, și mă întrebi pe mine ce să faci, mai bine dă-te la o parte și lasă-mă pe mine să încerc. Poate eu voi găsi soluția.