Între umor, ironie și jignire

Râsul este o formă de expresie a feței umane care exprimă veselie. Râsul este reacția normală a unui om sănătos la o situație comică, însoțită de o stare de relaxare. Ce declanșează râsul? Umorul este un factor declanșator al râsului. A avea umor înseamnă a avea o înclinație spre glumă și ironie, ascunse sub o seriozitate aparentă.

Sunt oameni cu simțul umorului foarte dezvoltat care prin comportament sau prin ceea ce spun reușesc să îi facă pe ceilalți să râdă. Sunt însă și oameni care folosesc altfel cuvintele. Și atunci ce se întâmplă? Ei bine, se ajunge la ironie, sarcasm sau chiar jigniri.

Ironia este la rândul ei un instrument foarte puternic atunci când este corect folosit. Thomas Mann spunea că ”Ironia este grăuntele de sare datorită căruia mâncarea are gust.” A fi ironic nu este o treabă ușoară. Ironia fină sau auto-ironia necesită un puternic spirit de observație, iar prin folosirea de cuvinte sau fraze care conțin o ușoară batjocură cu semnificații opuse sensului lor obișnuit sunt scoase în evidență acele trăsături care se abat de la măsura cuvenită.

Ironia însă nu este umor. Ironia poate stârni râsul anumitor persoane, însă pentru persoana ironizată sigur nu este distractiv. Uneori jignirea produsă de o ironie nu este intenționată. Sunt situații în care ironia, oricât de inspirată ar fi, nu este înțeleasă de persoana asupra căreia s-a folosit. Alteori ironia este folosită cu răutate, din dorința expresă de a supăra, de a jigni, de a ofensa sau chiar de a umili.

Sunt sigură că fiecare dintre noi am trecut cel puțin printr-un episod în care am fost ținta ironiei altor persoane. Din proprie experiență știu că nu mi-a plăcut. Și asta nu pentru că aș avea un IQ scăzut ci pentru că în acele momente am simțit usturimea biciului pe fața mea. Așa că, va trebui să avem mare grijă în folosirea cuvintelor. Ele pot lovi, pot tăia, pot lăsa răni adânci. Este extraordinar să putem spune o glumă, să avem umor, chiar să fim ironici din când în când, însă mare atenție. Cu ușurință se poate ajunge la sarcasm sau chiar jignire. Și nu întotdeauna ne dorim asta.