De mult nu
mi s-a mai întâmplat să primesc mulțumiri. Mulțumirile sunt dovada unui lucru
bine făcut sau al unui gest frumos primit cu drag. Azi însă s-a întâmplat. Am
fost mai mult decât surprinsă de apelul telefonic primit de la cumnata mea care
m-a sunat să îmi mulțumească. Nu pentru ceva ce aș fi făcut ieri, sau
alaltăieri, ci pentru un cadou pe care i l-am făcut de ziua ei. Dar asta a fost
cu mai multe luni în urmă.
De ce m-a
sunat azi să îmi mulțumească a nu știu câta oară pentru acel cadou? Pentru că
îi place la nebunie iar eu sunt mai mult decât încântată pentru asta. Acestea
sunt momente în care îmi dau seama care este efectul unui cadou inspirat.
Îmi place
nespus să fac surprize, cadouri persoanelor pe care le iubesc. Chiar dacă este
foarte greu, îmi place să găsesc acel ceva care îi va aduce maxim de fericire
persoanei care urmează să primească în dar surpriza. Dar și mai mult îmi place
să văd bucuria pe chipul celui care o primește. Iar mulțumirile ulterioare nu
pot să facă altceva decât să întregească bucuria pe care o simt. Mulțumesc,
Ale, mi-ai înseninat ziua.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu